Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

Mulţi ani buni să dea Dumnezeu şi Sfântul Gheorghe tuturor sărbătoriţilor de azi, multă sănătate şi multe bucurii!

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

Sfântul Gheorghe s-a născut într-o familie creştină, în Capadocia. A trăit în timpul domniei împăratului Diocleţian. 

Încă de tânăr, Sfântul Gheorghe a rămas fără tatăl său, care a murit mărturisind credinţa creştină. 

Împreună cu mama sa, Sfântul Gheorghe s-a mutat în Palestina. A urmat cariera militară, ajungând comandant în armata împăratului Diocleţian. În anul 303, când împăratul a început persecuţiile împotriva creştinilor, Sfântul Gheorghe a mărturisit public, chiar înaintea lui Diocleţian, credinţa lui în Hristos.

După ce a fost supus la numeroase chinuri, întemniţat şi supus torturii, pentru a-şi renega credinţa, a fost condamnat la moarte prin decapitare, în anul 303, în ziua de 23 aprilie. Nicio tortură nu l-a făcut să renunţe la credinţa sa. Mai mult, martorii suferinţelor şi uciderii Sfântului Gheorghe s-au hotărât să îmbrăţişeze creştinismul. 

Şi după moarte, Sfântul Gheorghe a rămas făcător de minuni, fiind de ajutor grabnic pentru cei care-l cheamă în rugăciunile lor.

Multe icoane îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe călare pe cal, doborând cu suliţa un balaur. Această imagine, conform căreia Sfântul Gheorghe a ucis un balaur pentru a salva o fecioară, este o preluare a mitului grec al lui Perseus şi Andromeda.

Evlavia creştinilor pentru Sfântul Gheorghe se vede şi astăzi în numărul mare de biserici şi mănăstiri care îi sunt închinate, precum şi prin numărul mare de oameni care îi poarta numele.

Sfântul Gheorghe este protectorul mai multor ţări şi regiuni: Anglia, Aragon, Catalonia, Etiopia, Georgia, Grecia, Lituania, Palestina, Portugalia şi Rusia. De asemenea, este protectorul oraşelor: Amersfoort, Beirut, Bteghrine, Caceres, Ferrara, Freiburg, Genova, Ljubljana, Lod, Moscova, Pomorie, Drobeta Turnu-Severin, Botoşani. În România, există oraşul Sfântul Gheorghe, multe sate au această denumire, iar unul dintre cele trei braţe ale Dunării este Braţul Sfântul Gheorghe.

Conform Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, aproape 900.000 de cetăţeni români îşi sărbătoresc onomastica cu ocazia Sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, dintre care peste 700.000 sunt bărbaţi şi 180.500 sunt femei.

Dintre cei peste 700.000 de bărbaţi care îşi serbează onomastica de Sfântul Gheorghe, 540.000 se numesc Gheorghe sau Ghiorghe, 148.000 poartă numele George, 24.000 au numele de Gheorghiţă sau Ghiorghiţă şi 4.700 se numesc Ghiţă.

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Gheorghe, 132.600 poartă numele de Georgeta, 33.000 se numesc Gheorghiţa sau Ghiorghiţă, iar 14.900 au fost botezate cu numele Geta.

La data de 23 aprilie sunt sărbătoriţi toţi oamenii care poartă numele:

Gheorghe, Gherghina,

Ghiorghe, Gelu, Geluţa, Geluţu, Geo, George, Georgel, Georgeta, Georgi, Georgiana, Geta,

Gheorghies, Gheorghina, Gheorghiţa, Gheorghiţă, Ghiorghe, Ghiorghia, Gică, Gina,

Gianina, Gyuri, Gigica, Jorge, Jorj. 

Tuturor le urăm să le dea Dumnezeu şi Sfântul Gheorghe multă sănătate şi multe bucurii, viaţă lungă şi bună!

Premierul Ponta a zburat cu F-16

Primul-ministru al României, domnul Victor Ponta, a zburat cu un avion de luptă F-16.

Victor Ponta - zbor deasupra României cu F 16
Mediafax Foto//Mircea Roşca

Astăzi, 17 aprilie 2014, la încheierea unor aplicaţii militare desfăşurate în România, premierul Victor Ponta a avut o experienţă fantastică zburând, în calitate de copilot, cu un avion de vânătoare F16, imaginile din această acţiune fiind comparate de către foarte mulţi oameni cu cele din cunoscutul film american Top Gun.   

Tom Cruise - Top Gun

Să privim partea frumoasă a acestui eveniment şi să sperăm că avioanele militare vor fi folosite în România doar pentru zboruri de agrement, sau pentru a fi parte din filme artistice româno-americane.

Cântec pentru mama

Mama este fiinţa care ne dă viaţă, educaţie, ne dă sprijin material şi moral.

Mariana Mihăila - Mama

Anişoara Puică - Iartă-mă mamă!

Rafila Bărbuş - Dacă mai ai şi tu, încă, o mamă...

Mama - fiinţa care ne dă viaţă şi prima educaţie

Niculina Stoican şi Petrică Mîţu Stoian

Recital de 38 minute susţinut în aer liber de Niculina Stoican şi Petrică Mîţu Stoian, muzică populară românească mehedinţeană.

Cunoscuta interpretă de muzică populară Niculina Stoican s-a născut la 9 decembrie 1970, în comuna Balta, județul Mehedinți. A mers la şcoala generală la Drobeta Turnu-Severin, iar după liceu a absolvit Facultatea de Litere, specializarea Etnologie, a Universităţii de Stat din Bucureşti.

Niculina Stoican

A participat încă din copilărie, alături de mama sa, interpreta Angelica Stoican, la numeroase spectacole de muzică populară. Începând cu anul 1996 a fost angajată a Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului” din Târgu-Jiu. A apărut într-un număr impresionant de apariţii radio şi TV.

Din anul 2007 este membră a Ansamblului Folcloric "Maria Tănase" din Craiova.
A fost prezentatorul emisiunii "Te vreau lângă mine", difuzată la Kanal D, în perioada aprilie 2010- iulie 2012.

Palmaresul Niculinei Stoican este impresionant. A câştigat festivalul „Moştenitorii”, organizat de Televiziunea Română şi Marioara Murărescu, este laureată a Festivalului „Maria Tănase”, a Festivalului „Maria Lătăreţu” şi a primei ediţii a festivalului de folclor „Mamaia-2001”. A fost invitată să cânte la Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur” Braşov - 2001, alături de mari nume ale folclorului românesc: Maria Ciobanu, Nicolae Furdui Iancu, Drăgan Muntean, Laura Lavric, Irina Loghin, etc.

Niculina Stoican

Niculina Stoican este preşedintele juriului şi director al festivalului "Ponoare, Ponoare", în cadrul căruia a promovat tinerele talente, obiceiurile şi tradiţiile populare. 

Cea mai recentă apariţie discografică, "Drag mi-e muntele înalt", este însoţită şi de un DVD, care prezintă un film documentar despre zona Mehedinţiului, Niculina Stoican încercând astfel să promoveze frumuseţile zonei pe care o reprezintă.

Sursă: Site personal Niculina Stoican şi Pagină oficială de Facebook - Niculina Stoican

Petrică Mîţu Stoian, îndrăgitul interpret de muzică populară mehedinţeană, s-a născut la data de 18 septembrie 1960, în Izverna - Plaiul Cloşanilor, judeţul Mehedinti. 

Nepot al renumitei interprete de muzică populară, Domnica Trop, Petrică Mîţu Stoian este un păstrător al folclorului autentic mehedinţean.

Niculina Stoican şi Petrică Mîţu Stoian

Petrică Mîţu Stoian a debutat la cunoscuta emisiune TV Tezaur Folcloric, fiind descoperit de renumita doamnă Marioara Murărescu. A participat la numeroase festivaluri de folclor la care a obţinut numeroase premii.

Din anul 1995, Petrică Mîţu Stoian este angajat al Ansamblului Artistic Profesionist ,,Doina Gorjului din Târgu Jiu.

Sursă: Pagină oficială de Facebook - Petrică Mîţu Stoian

Mihai Deaconu - candidat la conducerea CJ Argeş

Preşedintele Partidului Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD) Argeş, Mihai DEACONU, deputat în Parlamentul României, a fost desemnat vineri 11 aprilie 2014, de către Biroul Permanent Judeţean al PP-DD Argeş, să candideze pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş.

Mihai DEACONU
candidat pentru conducerea CJ Argeş

Propunerea de a candida domnul Mihai DEACONU la alegerile organizate la data de 25 mai 2014 pentru conducerea Consiliului Judeţean Argeş, a fost făcută de către domnul vicepreşedinte PP-DD Argeş, dl. Marian PĂDUREANU.

Mihai DACONU
alături de conducerea PP-DD România

Propunerea a fost supusă la vot de către doamna prim-vicepreşedintă a Partidului Poporului - Dan Diaconescu Argeş, d-na deputat Ioana - Jenica DUMITRU. Această propunere a primit acordul tuturor membrilor din conducerea extinsă a PP-DD Argeş.

Mihai DEACONU
alături de colegii din conducerea PP-DD Mioveni

Emoţionat de votul unanim primit din partea colegilor săi din conducerea PP-DD Argeş, dl. Mihai DEACONU a afirmat că în această luptă electorală se bazează pe unitatea membrilor şi simpatizanţilor Partidului Poporului -Dan Diaconescu, pe sprijinul pe care speră să-l primească de la Dumnezeu şi pe înţelepciunea poporului român, care mereu ştie să ia cele mai bune decizii când ajunge în situaţii de criză.

Dl. Mihai DEACONU a informat colegii participanţi în sală, că doreşte să transmită cu eleganţă tuturor votanţilor argeşeni că Partidul Poporului - Dan Diaconescu este poziţionat pe scena politică românească pe treptele cele mai înalte, ca partid de sine stătător, cu membri loiali şi competenţi.

Dl. Mihai DEACONU a afirmat că doreşte să promoveze în Argeş o campanie electorală bazată pe promovarea propriilor valori, fiind ferm împotriva luptelor murdare pe care alte partide le-au purtat în alte competiţii pentru ocuparea înaltelor demnităţi locale, naţionale sau europene.

Citeşte şi: 

Candidaţi pentru conducerea Consiliului Judeţean Argeş

Programul la Simfonia Lalelelor 2014

Programul ediţiei nr. 37, 11 - 13 aprilie 2014 a

Simfoniei Lalelelor

Vineri 11 aprilie 2014:

• Ora 10: Primirea invitaţilor la Primăria Piteşti
• Ora 11: “Parada florilor” 
• Ora 12: Se deschide “Simfonia Lalelelor” la Casa Cărţii
• Ora 14: Spectacol folcloric în Piaţa “Vasile Milea”
• Ora 21: Spectacol de muzică şi lumini la fântâna arteziană de la Primărie
• Ora 22: Proiecţii video în aer liber
• Ora 23: Se deschide, GRATUIT, expoziţia de la Casa Cărţii şi tot GRATUIT se asigură accesul în muzeele din Piteşti

Simfonia Lalelelor Piteşti - 11- 13 aprilie 2014

Sâmbătă 12 aprilie 2014: 

• Ora 10: Se dă startul unor manifestări sportive
• Ora 13: Spectacol de muzică modernă în Piaţa “Vasile Milea”
• Ora 19: În Piaţa Primăriei Piteşti, spectacol cu formaţia Bosquito, cu artiştii Matteo şi Andreea Bălan
• Ora 21: Foc de artificii şi spectacol al fântânii arteziene muzicale din Piaţa Primăriei Piteşti

Lalele, lalele, frumoasele noastre lalele...

Duminică 13 aprilie: 

• Ora 10: Manifestări sportive
• Ora 11: Se dă startul “Crosului Lalelelor” pe traseul Parcul Trivale – Primăria Piteşti
• Ora 14: Spectacol de muzică folclorică în Piaţa “Vasile Milea”
• Ora 18: Închiderea oficială a Simfoniei Lalelelor.

Tarifele de vizitare a "Simfoniei Lalelelor":

• Tariful general de intrare la expoziţia de la Casa Cărţii este de 5 lei
• Tariful de intrare pentru elevi, studenţi, militari în termen şi şomeri este de 2 lei
• Acces GRATUIT au veteranii de război, cetăţenii de onoare ai municipiului Piteşti, persoanele cu handicap şi vârstnicii care au primit "Diplome de Fidelitate pentru căsnicie neîntreruptă" vreme de 50 sau 60 de ani
• Tariful pentru filmare şi realizare fotografii în expoziţia de la Casa Cărţii este de 25 lei pe zi

Giani Glonţ a murit azi ucis de o maşină

Giani Glonţ, unul dintre cei mai cunoscuţi împătimiţi ai motociclismului argeşean, a murit azi, 10 aprilie 2014, ucis de o maşină pe care o repara într-o curte din Piteşti, unde deţinea un spaţiu în care funcţiona ca sediu social şi societatea sa comercială.

Road Wolves Piteşti
Preşedinte - Giani Glonţ

"ROAD WOLVES - nu doar un club... O FAMILIE !!!

Suntem o gaşcă de oameni uniţi de o pasiune comună şi anume motociclismul. Ne leagă nu numai dragostea pentru motociclete, ci şi anii şi aventurile avute împreună. Noi, Lupii-Străzii, motocicliştii, suntem strâns legaţi unul de altul pentru că ne uneşte acelaşi spirit, acelaşi stil şi principii de viaţă. "În haită" ne simţim noi cel mai bine, ne simţim în siguranţă...

Încet, încet ne-am pus pe picioare şi încercăm să ne organizăm ca un club care să merite respectul celorlalţi. Am finalizat înfiinţarea ca Asociaţie non profit ca să putem face în mod oficial activităţi pentru promovarea spiritului motociclistic, pentru ajutorarea motocicliştilor şi simpatizarea celorlalţi participanţi la trafic, pentru organizarea unor petreceri cu temă motociclistică şi nu numai.

Juridic, clubul s-a înfiinţat în noiembrie 2011, la iniţiativa a 5 motociclişti piteşteni care sunt şi membrii fondatori:

Giani Glonţ taie tortul aniversal

• Giani Glonţ (preşedinte)
• Doru Pană (prim-vicepreşedinte)
• Radu Ceban (vicepreşedinte)
• Ionuţ Drăghici (trezorier)
• Adina Barbu (jurist)

"Botezul" a avut loc în Barock Pub, în ziua de 19 noiembrie 2011, fiind onoraţi şi de participarea camarazilor din Seawolves, Bukowina..., Road Riders.

În momentul actual, clubul este susţinut de 10 membri activi şi de un număr mare de prieteni şi simpatizanţi ai clubului. Nu suntem doar o frăţie a iubitorilor de motociclete, suntem O FAMILIE !!!" Sursă: Site-ul ROAD WOLVES

Giani Glonţ

Mai multe informaţii şi imagini despre omul în viaţă Giani Glonţ găsiţi pe pagina sa de Facebook: www.facebook.com/ggppetrica iar despre decesul său găsiţi pe Adevărul.ro  

Dumnezeu să-i ocrotească sufletul! 

Istoria oraşului Costeşti - judeţul Argeş

Teritoriul pe care se află oraşul Costeşti a fost locuit din timpuri străvechi, aşa cum o demonstrează numeroasele descoperiri arheologice, documente istorice şi izvoare orale.

Tineri din oraşul Costeşti, judeţul Argeş

Unelte din epoca pietrei şi a metalelor, precum şi monede greco-macedonene, au fost descoperite în această zonă; de asemenea, au fost descoperite monede datând din perioada ocupaţiei romane a Daciei.

Un important tezaur conţinând monede din secolele XVIII – XIX, provenind din Imperiul Otoman, Austria, Saxonia şi Bavaria, a fost descoperit pe teritoriul oraşului Costeşti în anii 1986-1988, cu ocazia construirii unor blocuri.

În conformitate cu unele surse, prima atestare documentară a Costeştiului de Argeş a fost făcută în anul 1452, într-o danie a lui Vladislav, voievodul Ţării Româneşti (este vorba, probabil, de perioada celei de a doua domnii a lui Vladislav al II-lea, respectiv noiembrie 1448 – august 1456). Conform altor surse, citate şi în Planul Urbanistic General al oraşului Costeşti, elaborat în anul 2002, numele Costeşti apare în anul 1535, când voievodul Radu Paisia legiferează existenţa unor moşii pe aceste locuri, printre care şi cea din Costeşti.

Pe de altă parte, o atestare certă a satului Costeşti este reprezentată de documentul provenind din anul 1552 şi aflat în arhivele municipiului Piteşti. Anul corespunde perioadei primei domnii a lui Mircea Ciobanu (1545-1552). Documentul a fost redactat sub forma unui rezumat al „unei hotărnicii” din care rezultă că localitatea Costeşti era un sat de moşneni (ţărani liberi), restrâns sub aspect demografic, ca mai toate satele din Câmpia Română, conducerea fiind asigurată de obştea sătească. Satul avea un preot, iar locuitorii practicau agricultura. Faptul că era vorba de un sat de moşneni, explică parţial de ce apare menţionat atât de rar în documentele epocii.

Atestări documentare există pentru toate localităţile care fac parte din actualul teritoriu administrativ al oraşului Costeşti. Astfel, satul Băseni a fost atestat documentar într-un „zapis” al unui călugăr, document redactat în anul 1687. Satul Broşteni apare prima dată sub numele de Floreni, într-un document emis de Neagoe Basarab în anul 1520; sub numele de Broşteni este menţionat în anul 1678, într-un zapis conţinând şi numele unui număr de 14 localnici (deci un document cu valoare onomastică pentru vremea respectivă). Satul Lăceni apare menţionat într-un zapis redactat în anul 1800, dar care face referire la evenimente petrecute în această localitate încă din anul 1775. Satul Pârvu Roşu este menţionat pentru prima dată sub numele de Mărăcineni în anul 1810. În „Indicele comunelor orăşiane şi rurale din Muntenia”, publicat în anul 1861 la imprimeria statului, apare la judeţul Argeş, poziţia 154 satul Pârvu Roşu, compus din cătunele Pârvu Roşu şi Mărăcineni. Acelaşi „Indice ” menţionează şi existenţa satului Smei. Satul Podu Broşteni apare pentru prima data într-un act al domnitorului Radu de la Afumaţi din anul 1525, sub denumirea de Bălteani, dar cu indicarea localizării lângă podul Broşteni. Satul Stârci este menţionat, sub denumirea de Stârcu, într-o scrisoare din anul 1680 a domnitorului Şerban Voievod. Satul Teleasca este atestat pentru prima data în anul 1800 într-o scrisoare, probabil a unui călugăr, către mitropolitul Ţării Româneşti. În sfârşit, satul Teleşti apare pentru prima oară în câteva documente din anul 1724, deşi existenţa lui este mai veche.

Satele ce compun astăzi oraşul Costeşti figurează în câteva hărţi datând de la sfârşitul evului mediu. Este vorba de „Mappa specialis Walachie”, tipărită la Sibiu în anul 1788 de F. Jos. Ruhedorff şi de harta colonelului austriac Specht tipărită la Viena în 1790-1791.

O perioadă de dezvoltare a satelor din componenţa actuală a Costeştiului o reprezintă cea a anilor 1862-1866, în timpul reformelor domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Prezenţa în Costeşti, încă din secolul al IX-lea, a unor instituţii precum Judecătoria (Judecătoria Ocolului Cotmeana, cu sediul în Costeşti), Jandarmeria, Serviciul veterinar, Gara (înfiinţată în 1869), Ocolul silvic, Staţia de poştă (înfiinţată în 1833), demonstrează evoluţia economico-socială a localităţii. La începutul secolului XX sunt consemnate şi primele şase instituţii bancare (bănci populare), precum şi primele instituţii culturale (trei cămine culturale).

Localitatea Costeşti a devenit cunoscută şi în urma unui eveniment tragic, petrecut în anul 1930, când un incendiu la biserica în care se ţinea slujba din Vinerea Mare a Paştelui a provocat moartea pentru 118 persoane, între care mulţi copii, tineri şi femei.

Sursă: Site-ul oraşului Costeşti, judeţul Argeş

Cafea-coffee-кофе-قهوة-café - Prestige Cafe & Club Piteşti

Cafeaua are efecte benefice pentru organismul uman.

Cafeaua consumată în cantităţi moderate are efect benefic

După o perioadă de zece ani de cercetări în Japonia, din 100 000 de persoane care au consumat cafea, 214 s-au îmbolnăvit și au murit de cancer renal, în comparație cu neconsumătorii de cafea, dintre care au murit de cancer 514 persoane. De aici s-a tras concluzia că substanțele antioxidante din cafea protejează celulele renale de radicalii de oxigen cancerigen.

Vă invit să vizionaţi acest videoclip în timp ce vă savuraţi cafeaua!

Un alt studiu National Health and Nutrition Examination Survey, publicat în anul 2005, arată că la cei care consumă cel puțin două căni de ceai sau cafea zilnic, se reduce incidența bolillor cronice de ficat, care sunt frecvente la alcoolici sau persoane supraponderale. Prin efectul cofeinei, incidența bolii se reduce. Cafeaua, se presupune că are un efect pozitiv și în boala Parkinson sau Alzheimer.

Principalul rol benefic al consumului de cafea este relaxarea, îndepărtarea gândurilor de la problemele cotidiene, acest efect benefic apărând atunci când cafeaua este savurată alături de persoana iubită, într-un cadru ambiental plăcut.

 

Prestige Cafe & Club Piteşti

Prestige Cafe & Club Piteşti - situat în str. Egalităţii nr. 33, în apropierea Liceului Zinca Golescu, vă oferă o atmosferă plăcută, maxim confort şi intimitate. Aici sunteţi serviţi cu cafea de foarte bună calitate, cu sortimente diversificate de ceaiuri, cu cocktail-uri, cu băuturi alcoolice fine şi băuturi răcoritoare la preţuri accesibile. Sala clubului, armonios decorată, având instalaţie de climatizare, TV LCD, sonorizare şi wireless gratuit, este locul cel mai potrivit pentru organizarea de ceremonii festive. Lucrările de artă expuse în incinta Prestige Cafe & Club Piteşti completează atmosfera specială a acestui refugiu din mijlocul municipiului Piteşti.

Simfonia Lalelelor Piteşti - Fotografii de primăvară

Municipiul Piteşti, capitala judeţului Argeş, este şi capitala lalelelor din România.

În fiecare an, la Piteşti se organizează Simfonia Lalelelor, expoziţie dedicată tuturor florilor, dedicată iubirii şi artei decorative.

Simfonia Lalelelor la Piteşti - Argeş - România

Vă invităm să vizionaţi filmul de mai sus, realizat dintr-un montaj de frumoase fotografii făcute în perioada când este organizată Simfonia Lalelelor la Piteşti, lunile aprilie sau mai, imagini surprinse de către Aurelian Nica, un om care iubeşte Piteştiul şi pe piteşteni.

Vă aşteptăm să vizitaţi Simfonia Lalelelor

Ediţia 37 - Piteşti, 11 - 13 aprilie 2014!

Elisabeta Turcu Juverdeanu - Argeşene, puiule

Muzică populară românească din Argeş - folclor românesc cu Elisabeta Turcu Juverdeanu - Argeşene, puiule

Elisabeta Turcu Juverdeanu s-a născut în data de 16 septembrie 1954 în satul Oeştii Pământeni, comuna Corbeni, judeţul Argeş, într-o familie cu şapte copii, fiind una dintre cele mai cunoscute interprete de muzică populară românească. 

Elisabeta Turcu Juverdeanu

Cele mai cunoscute cântece populare ale Elisabetei Turcu Juverdeanu sunt: "La mulţi ani măicuţă bună!", "Lume, dragă lume", "Neicuţă din Argeşel", "Militar, milităraş", "De-acasă când vine dor", "Două vorbe sfinte", "Roata vieţii" şi "La alunul înflorit". 

Debutul şi l-a făcut pe scena Căminului Cultural din satul natal, Oeştii Pământeni, în timpul şcolii generale şi al liceului, cu ocazia concursurilor şcolare. 

Debutul pe o scenă cunoscută la nivel naţional s-a petrecut la vârsta de 19 ani, în timpul Festivalului „Doine şi balade”, la Slatina. După acest eveniment a fost angajată la Orchestra „Doina Oltului” din Slatina şi a făcut primele filmări pentru televiziune cu maestrul Paraschiv Oprea. După prima filmare din 1976, cu ocazia „Zilei recoltei”, a urmat o alta, tot la TVR. Un an mai târziu cucereşte şi radio-ul cu cântecele: "La alunul înflorit", "Cântă cucul în zăvoi" şi "Cântă-n codru o turturea".

După terminarea liceului teoretic din Corbeni, a urmat Şcoala Populară de Artă din Piteşti şi mai târziu Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii „Spiru Haret”. 

A întreprins turnee în mai multe judeţe (Olt, Argeş, Gorj) cu „Doina Oltului”. 

Anul 1978 îi aduce două succese de prestigiu: Premiul I la Festivalul „Mugurel de cântec românesc” şi tot acelaşi premiu la Festivalul de folclor „Argeşule, plai cu dor”. Două împliniri artistice îi aduce şi anul 1979, când îi apare primul disc mic la „Electrecord” şi este angajată prin concurs la Ansamblul „Doina” al Armatei. În anul 1980 lansează primul disc mare la „Electrecord”, intitulat "Argeşule, Argeşelule", împreună cu orchestra Radio, dirijată de Paraschiv Oprea.

Elisabeta Turcu Juverdeanu a strâns peste 50 de costume complete (fote, ii, poale şi maramă) de sărbătoare sau de lucru, de o mare valoare artistică, la care se adaugă o salbă cu bănuţi de aur, pe care şi-a făcut-o ea, cu dăruire întru slujirea cântecului muscelean şi argeşean. 

În 1982, apare la „Electrecord”, discul "Neicuţă din Argeşel", în 1984 discul "Cine trece pe la poartă', în 1986 discul colectiv "Cântece de armată" şi doi ani mai târziu, în 1988, iubitorii muzicii populare se întâlnesc cu Elisabeta Turcu în volumul I din "Cântecul inimii mele", dirijor Marin Lăutaru şi Orchestra „Doina Argeşului”.

Imediat după Revoluţie, în 1990, ţara întreagă ascultă caseta "Aseară, vântul bătea", în care se simte mireasma plaiurilor muscelene. Urmează în 1991 vol. II din "Cântecul inimii mele", în 1992 CD-ul colectiv cu Ansamblul „Doina”, dirijor Ion Ivanovici, în 1993 "Să trăiască toată lumea", casetă + CD, cu orchestra „Doina Argeşului”, dirijor Dorel Manea, care adună romanţe, cântece de petrecere şi piese din folclorul muntenesc. "Cântece de drag şi dor" (CD + casetă) cu hore şi sârbe tot din Muntenia apar în 1995, pentru ca în 1998 să apară "Lume, dragă lume", CD + casetă, cu orchestra Radio, dirijor Marin Ghiocel. În 2000 fanii Elisabetei Turcu Juverdeanu se bucură de un CD şi o casetă colectivă "De la români, pentru români", unde se regăsesc mari interpreţi din alte zone folclorice.

După anul 2000 apar "Dragostea de noră" şi 'Cântece religioase", cu Orchestra „Doina” a Armatei. În 2006, doamna Turcu Juverdeanu închină cu fanii ei "La mulţi ani cu sănătate!" (CD + casetă) împreună cu orchestra „Doina Argeşului”, dirijor Marin Mihalcea.

Repertoriul cuprinde, doine, sârbe, hore, cântece de codru, de cătănie, obiceiuri de nuntă, cântece ciobăneşti culese de pe meleagurile argeşene, cântece de dor şi dragoste şi frumoase cântece proprii.

Printre interpreţii de muzică populară cei mai cunoscuţi, cu care şi-a intersectat destinul artistic, au fost Benone Sinulescu, Ion Dolănescu, Mioara Velicu, Maria Butaciu, Maria Ciobanu şi Irina Loghin (cu care de multe ori a fost confundată). 

A participat la numeroase turnee în România, dar şi în Statele Unite ale Americii, Canada, Israel, Rusia, Belgia, Austria, Germania, Turcia, Suedia, Kuweit, Coreea, Iugoslavia,  Afganistan şi Algeria.

A colaborat cu cei mai importanţi realizatori de emisiuni folclorice, cum ar fi: Marioara Murărescu („Tezaur folcloric”), Tudor Vornicu („Album duminical”) sau Elize Stan („O vedetă populară”).

Sursă: Facebook - Elisabeta Turcu Juverdeanu

Vezi şi 40 minute de folclor românesc cu Steliana Sima 

Muzică populară românească - Steliana Sima

Muzică populară românească - 40 minute de folclor românesc cu Steliana Sima

Cele mai frumoase cântece populare româneşti de suflet, cântate într-un cadru natural minunat de cunoscuta solistă Steliana Sima.

Steliana Sima
Solistă de muzică populară românească

Playlist:

- Am avut doar cu împrumut - Hora Basarabiei - Am crescut pe lângă mine - Cine a cântat dragostea - De-aş putea vremea sa întorc - Grea e dragostea pe lume - Hora de la Cilieni - Într-o vineri dimineaţă - Nu-i mama mai fericită - Spune-mi tu neicuţă

Steliana Sima
solistă de muzică populară

Sursă: MStelianaSimaP