Teritoriul
pe care se află oraşul Costeşti a fost locuit din timpuri străvechi, aşa cum o
demonstrează numeroasele descoperiri arheologice, documente istorice şi izvoare
orale.
Tineri din oraşul Costeşti, judeţul Argeş |
Unelte
din epoca pietrei şi a metalelor, precum şi monede greco-macedonene, au fost
descoperite în această zonă; de asemenea, au fost descoperite monede datând din
perioada ocupaţiei romane a Daciei.
Un important tezaur conţinând monede din secolele XVIII – XIX, provenind din Imperiul Otoman, Austria, Saxonia şi Bavaria, a fost descoperit pe teritoriul oraşului Costeşti în anii 1986-1988, cu ocazia construirii unor blocuri.
În conformitate cu unele surse, prima atestare documentară a Costeştiului de Argeş a fost făcută în anul 1452, într-o danie a lui Vladislav, voievodul Ţării Româneşti (este vorba, probabil, de perioada celei de a doua domnii a lui Vladislav al II-lea, respectiv noiembrie 1448 – august 1456). Conform altor surse, citate şi în Planul Urbanistic General al oraşului Costeşti, elaborat în anul 2002, numele Costeşti apare în anul 1535, când voievodul Radu Paisia legiferează existenţa unor moşii pe aceste locuri, printre care şi cea din Costeşti.
Pe
de altă parte, o atestare certă a satului Costeşti este reprezentată de
documentul provenind din anul 1552 şi aflat în arhivele municipiului Piteşti.
Anul corespunde perioadei primei domnii a lui Mircea Ciobanu (1545-1552).
Documentul a fost redactat sub forma unui rezumat al „unei hotărnicii” din care
rezultă că localitatea Costeşti era un sat de moşneni (ţărani liberi), restrâns
sub aspect demografic, ca mai toate satele din Câmpia Română, conducerea fiind
asigurată de obştea sătească. Satul avea un preot, iar locuitorii practicau
agricultura. Faptul că era vorba de un sat de moşneni, explică parţial de ce
apare menţionat atât de rar în documentele epocii.
Atestări
documentare există pentru toate localităţile care fac parte din actualul teritoriu
administrativ al oraşului Costeşti. Astfel, satul Băseni a fost atestat
documentar într-un „zapis” al unui călugăr, document redactat în anul 1687.
Satul Broşteni apare prima dată sub numele de Floreni, într-un document emis de
Neagoe Basarab în anul 1520; sub numele de Broşteni este menţionat în anul
1678, într-un zapis conţinând şi numele unui număr de 14 localnici (deci un
document cu valoare onomastică pentru vremea respectivă). Satul Lăceni apare
menţionat într-un zapis redactat în anul 1800, dar care face referire la
evenimente petrecute în această localitate încă din anul 1775. Satul Pârvu Roşu
este menţionat pentru prima dată sub numele de Mărăcineni în anul 1810. În „Indicele
comunelor orăşiane şi rurale din Muntenia”, publicat în anul 1861 la imprimeria statului, apare la judeţul Argeş, poziţia 154 satul Pârvu Roşu, compus din cătunele Pârvu Roşu
şi Mărăcineni. Acelaşi
„Indice ” menţionează şi existenţa satului Smei. Satul Podu Broşteni apare
pentru prima data într-un act al domnitorului Radu de la Afumaţi din anul 1525,
sub denumirea de Bălteani, dar cu indicarea localizării lângă podul Broşteni.
Satul Stârci este menţionat, sub denumirea de Stârcu, într-o scrisoare din anul
1680 a domnitorului Şerban Voievod. Satul Teleasca este atestat pentru prima
data în anul 1800 într-o scrisoare, probabil a unui călugăr, către mitropolitul
Ţării Româneşti. În sfârşit, satul Teleşti apare pentru prima oară în câteva
documente din anul 1724, deşi existenţa lui este mai veche.
Satele
ce compun astăzi oraşul Costeşti figurează în câteva hărţi datând de la sfârşitul
evului mediu. Este vorba de „Mappa specialis Walachie”, tipărită la Sibiu în anul 1788 de F. Jos. Ruhedorff şi de harta colonelului
austriac Specht tipărită la Viena în 1790-1791.
O
perioadă de dezvoltare a satelor din componenţa actuală a Costeştiului o reprezintă
cea a anilor 1862-1866, în timpul reformelor domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Prezenţa
în Costeşti, încă din secolul al IX-lea, a unor instituţii precum Judecătoria
(Judecătoria Ocolului Cotmeana, cu sediul în Costeşti), Jandarmeria, Serviciul veterinar, Gara (înfiinţată în 1869), Ocolul silvic, Staţia de poştă (înfiinţată în 1833), demonstrează
evoluţia economico-socială a localităţii. La începutul secolului XX sunt consemnate
şi primele şase instituţii bancare (bănci populare), precum şi primele instituţii
culturale (trei cămine culturale).
Localitatea
Costeşti a devenit cunoscută şi în urma unui eveniment tragic, petrecut în anul
1930, când un incendiu la biserica în care se ţinea slujba din Vinerea Mare a Paştelui
a provocat moartea pentru 118 persoane, între care mulţi copii, tineri şi femei.