Istoria oraşului Costeşti - judeţul Argeş

Teritoriul pe care se află oraşul Costeşti a fost locuit din timpuri străvechi, aşa cum o demonstrează numeroasele descoperiri arheologice, documente istorice şi izvoare orale.

Tineri din oraşul Costeşti, judeţul Argeş

Unelte din epoca pietrei şi a metalelor, precum şi monede greco-macedonene, au fost descoperite în această zonă; de asemenea, au fost descoperite monede datând din perioada ocupaţiei romane a Daciei.

Un important tezaur conţinând monede din secolele XVIII – XIX, provenind din Imperiul Otoman, Austria, Saxonia şi Bavaria, a fost descoperit pe teritoriul oraşului Costeşti în anii 1986-1988, cu ocazia construirii unor blocuri.

În conformitate cu unele surse, prima atestare documentară a Costeştiului de Argeş a fost făcută în anul 1452, într-o danie a lui Vladislav, voievodul Ţării Româneşti (este vorba, probabil, de perioada celei de a doua domnii a lui Vladislav al II-lea, respectiv noiembrie 1448 – august 1456). Conform altor surse, citate şi în Planul Urbanistic General al oraşului Costeşti, elaborat în anul 2002, numele Costeşti apare în anul 1535, când voievodul Radu Paisia legiferează existenţa unor moşii pe aceste locuri, printre care şi cea din Costeşti.

Pe de altă parte, o atestare certă a satului Costeşti este reprezentată de documentul provenind din anul 1552 şi aflat în arhivele municipiului Piteşti. Anul corespunde perioadei primei domnii a lui Mircea Ciobanu (1545-1552). Documentul a fost redactat sub forma unui rezumat al „unei hotărnicii” din care rezultă că localitatea Costeşti era un sat de moşneni (ţărani liberi), restrâns sub aspect demografic, ca mai toate satele din Câmpia Română, conducerea fiind asigurată de obştea sătească. Satul avea un preot, iar locuitorii practicau agricultura. Faptul că era vorba de un sat de moşneni, explică parţial de ce apare menţionat atât de rar în documentele epocii.

Atestări documentare există pentru toate localităţile care fac parte din actualul teritoriu administrativ al oraşului Costeşti. Astfel, satul Băseni a fost atestat documentar într-un „zapis” al unui călugăr, document redactat în anul 1687. Satul Broşteni apare prima dată sub numele de Floreni, într-un document emis de Neagoe Basarab în anul 1520; sub numele de Broşteni este menţionat în anul 1678, într-un zapis conţinând şi numele unui număr de 14 localnici (deci un document cu valoare onomastică pentru vremea respectivă). Satul Lăceni apare menţionat într-un zapis redactat în anul 1800, dar care face referire la evenimente petrecute în această localitate încă din anul 1775. Satul Pârvu Roşu este menţionat pentru prima dată sub numele de Mărăcineni în anul 1810. În „Indicele comunelor orăşiane şi rurale din Muntenia”, publicat în anul 1861 la imprimeria statului, apare la judeţul Argeş, poziţia 154 satul Pârvu Roşu, compus din cătunele Pârvu Roşu şi Mărăcineni. Acelaşi „Indice ” menţionează şi existenţa satului Smei. Satul Podu Broşteni apare pentru prima data într-un act al domnitorului Radu de la Afumaţi din anul 1525, sub denumirea de Bălteani, dar cu indicarea localizării lângă podul Broşteni. Satul Stârci este menţionat, sub denumirea de Stârcu, într-o scrisoare din anul 1680 a domnitorului Şerban Voievod. Satul Teleasca este atestat pentru prima data în anul 1800 într-o scrisoare, probabil a unui călugăr, către mitropolitul Ţării Româneşti. În sfârşit, satul Teleşti apare pentru prima oară în câteva documente din anul 1724, deşi existenţa lui este mai veche.

Satele ce compun astăzi oraşul Costeşti figurează în câteva hărţi datând de la sfârşitul evului mediu. Este vorba de „Mappa specialis Walachie”, tipărită la Sibiu în anul 1788 de F. Jos. Ruhedorff şi de harta colonelului austriac Specht tipărită la Viena în 1790-1791.

O perioadă de dezvoltare a satelor din componenţa actuală a Costeştiului o reprezintă cea a anilor 1862-1866, în timpul reformelor domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Prezenţa în Costeşti, încă din secolul al IX-lea, a unor instituţii precum Judecătoria (Judecătoria Ocolului Cotmeana, cu sediul în Costeşti), Jandarmeria, Serviciul veterinar, Gara (înfiinţată în 1869), Ocolul silvic, Staţia de poştă (înfiinţată în 1833), demonstrează evoluţia economico-socială a localităţii. La începutul secolului XX sunt consemnate şi primele şase instituţii bancare (bănci populare), precum şi primele instituţii culturale (trei cămine culturale).

Localitatea Costeşti a devenit cunoscută şi în urma unui eveniment tragic, petrecut în anul 1930, când un incendiu la biserica în care se ţinea slujba din Vinerea Mare a Paştelui a provocat moartea pentru 118 persoane, între care mulţi copii, tineri şi femei.

Sursă: Site-ul oraşului Costeşti, judeţul Argeş